Estimările World Cancer Report 2020 arată că atât incidența cât și prevalența cancerului sunt în creștere si, in aceste conditii, lansarea și în România a Planului Național de Combatere a Cancerului oferă speranță și soluții concrete pacienților cu cancer.

Dacă anul trecut (n.r. 3 februarie 2021), Comisia Europeană a lansat Planul European de Combatere a Cancerului, structurat pe patru domenii majore de acțiune (prevenție, depistare timpurie, diagnostic și tratament, îmbunătățirea calității vieții) și cu o finanțare de aproximativ 4 miliarde euro, anul acesta putem să vorbim despre lansarea lui și în România. La noi, Planul Național de Combatere a Cancerului a fost lansat în ianuarie 2022, în cadrul unui eveniment organizat de Administrația Prezidențială.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), a declarat că pacientul oncologic în România are în continuare un acces limitat la terapii și asistență de specialitate și că singura speranță o reprezintă implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului.

„La nivel mondial, eforturile de luptă împotriva cancerului în anii 2020, 2021 și 2022 au fost și vor fi dublate și de lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2. Accesul deficitar la diagnosticare precoce, asistență medicală de specialitate și la tratamente vitale în anul ce a trecut a generat mai multe victime față de statisticile anterioare anului 2020 și a determinat scăderea diagnosticării cu 15-45% în depistarea bolilor oncologice. Anul acesta, marcarea Zilei Mondiale de luptă împotriva Cancerului este îndoliată de pierderile de vieți omenești gnerate de cancer și pandemie. Speranța noastră o reprezintă Planul Național de Combatere a Cancerului, ceea ce ne determină să susținem, în mod categoric, implementarea acestuia”, spune Cezar Irimia.

Cele 18 probleme majore cu care se confruntă pacienții cu cancer din România:

Datorită call center-ului pus la dispoziție de FABC (021.253.0591), pacienții din România au semnalat care sunt principalele probleme cu care se confruntă:

1. Pacienții consideră că majoritatea problemelor sunt cauzate de sistem în sine, atât în mediul public, cât și în cel privat.
2. Analizele privind markerii tumorali nu sunt decontate, iar pacienții sunt nevoiți să cheltuiască sume mari de bani pentru aceste investigații.
3. Mare parte din medicamentele ajutătoare / conexe procesului terapeutic oncologic nu sunt gratuite și reprezintă costuri importante pentru pacient.
4. Accesul la CT/RMN este foarte greu, conform bilet trimitere / procedură decontată, intervalul de așteptare 6 – 8 luni – fapt confirmat public și de medici
5. Comunicarea cu personalul medical și spital în general (în unele locuri) este foarte dificilă, indiferent că este sau nu pandemie.
6. Pacienții semnalează faptul că medicii oncologi recomandă efectuarea CT/RMN în sistem privat, pentru rezultat în timp util.
7. Comunicarea medic – pacient este foarte dificilă spre zero (în unele locuri); medicul nu explică sau nu răspunde concret întrebărilor pacientului, de cele mai multe ori din lipsa timpului.
8. Personal medical este insuficient! Lipsa specialiștilor din sistem generează cozi la ușa cabinetului de 8-12 ore!
9. Majoritatea pacienților semnalează faptul că plafoanele de la CJAS se consumă mult prea repede, sunt insuficiente fondurile pentru a acoperi necesarul real.
10.  Sunt semnalate ambiguități sau condiții mult prea restrictive la pacienții are au nevoie de încadrare în grad de handicap.
11.  Pacienții consideră că se aplică o dublă taxare a serviciilor medicale, în sensul că sunt activi din punct de vedere al contribuțiilor la bugetul de stat, dar sunt nevoiți să plătească din buzunar o sumedenie de medicamente auxiliare, investigații, proceduri, etc.
12.  Pacienții care nu au informații elementare privind demararea procesului de investigare, diagnosticare, acces la tratament, nu știu unde să se adreseze prima dată, se duc în ,,orb” și accesează potențiale investigații în funcție de bănuielile proprii. Consideră că medicul de familie reprezintă primul îndrumător și trebuie să fie alături de pacient pe tot parcursul procesului terapeutic.
13.  Există echipamente care nu sunt folosite din lipsa de specialiști – ori nu există deloc, ori activează insuficient.
14. Medicamentele oncologice specifice lipsesc din spitale sau din rețeaua cu circuit deschis, lipsă ce agravează starea de sănătate a pacienților.
15. Întreruperea tratamentelor pacienților oncologici infectați cu Covid, fără o argumentare științifică, cel puțin la nivel EU.
16. Accesul anevoios în spitale, din cauza testării SARS-CoV-2 și a organizării defectuoase a traseelor.
17. Discriminarea pacienților oncologici față de pacienții infectați cu Covid, care au prioritate, ca și cum cancerul nu este prioritar și nu ar trebui tratat specific, la timp și fără amânări!
18. Vaccinarea pacienților oncologici, între incertitudine și adevăr.

Cancer: statistici în lume și în România

• Cancerul este prima sau a doua cauză de decese premature (la vârste cuprinse între 30 – 69 ani) în 134 de țări (sursa: OMS – International Agency for Research on Cancer);
• În 2020, cancerul a ucis aproximativ 10 milioane de persoane, una din 11 femei și unul din 8 bărbați decedând din cauza acesteia în fiecare an (sursa: OMS – International Agency for Research on Cancer);
• În UE, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane noi cazuri de cancer și 1,3 milioane decese datorate acestei maladii. (sursa: Globocan 2020);
• În România, în anul 2020, au fost înregistrate 98886 noi cazuri de cancer (53881 cazuri la sexul masculin și 45005 cazuri la sexul feminin) și 54486 decese (31886 decese la sexul masculin și 22600 decese la sexul feminin). Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare, colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară. (sursa: Globocan 2020).