Sursa foto: Shutterstock
Înaintarea în vârstă presupune în unele cazuri apariția sau agravarea unor afecțiuni cardiovasculare. Cauzele sunt diferite, fiecare caz în parte trebuie evaluat medical și identificată cauza și tratamentul adecvat. Bolile de inimă pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos. În acest articol, îți spunem care sunt cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare la seniori, cum afectează înaintarea în vârstă inima și ce poți face face pentru a menține sănătatea inimii
Afecțiuni cardiovasculare frecvente la seniori
Sunt mai multe boli care se pot dezvolta la persoanele în vârstă, iată-le pe cele mai importante:
• accident vascular cerebral: presupune întreruperea alimentării cu sânge a creierului. Poate fi declanșat de vârstă înaintată, hipertensiune arterială, stil de viață nesănătos, diabet, colesterol ridicat și alți factori.
• afecțiuni coronariene: acestea sunt boli ale vaselor de sânge care alimentează mușchiul cardiac. Cauzează cele mai multe decese la nivel mondial. Factorii declanșatori sunt numeroși: hipertensiunea arterială, colesterol crescut, stil de viață nesănătos, sedentarism, diabet.
• boală cardiacă reumatismală: presupune o deteriorare a mușchiului cardiac, ca urmare a unei infecții cu o bacterie streptococică, sau ca urmare a febrei reumatice.
• boală cardiacă congenitală: este vorba despre malformații congenitale ale structurilor cardiace. Pot avea la bază factori genetici sau diverși factori care pot apărea în timpul sarcinii: consum de alcool, consum de medicamente, malnutriție.
• boală arterială periferică: este considerată boala arterelor. Poate fi provocată de hipertensiune arterială, nivel crescut de colesterol, stil de viață nesănătos, afecțiuni cronice (diabet).
• tromboză venoasă profundă: în unele cazuri, trombii de la nivelul membrelor inferioare pot ajunge la nivelul inimii și al plămânilor (embolism pulmonar). Se poate ajunge aici în urma unor intervenții chirurgicale, sedentarismului, tratamentelor hormonale, nașterii.
• tumoare cardiacă: se dezvoltă la nivelul cordului și în general sunt benigne.
• cardiomiopatie: afectează mușchiul cardiac. Se manifestă prin dificultatea pompării sângelui în restul corpului.
Implantarea stimulatorului cardiac
În unele cazuri, atunci când tratamentele medicamentoase nu au efectul sperat, medicul cardiolog poate recomanda implantarea unui stimulator cardiac. Un stimulator cardiac este un dispozitiv medical de mici dimensiuni care ajută la reglarea ritmului cardiac. Acesta funcționează prin trimiterea semnalelor electrice către inimă pentru a stimula bătăile acesteia atunci când ritmul natural este prea lent sau lipsește. Dispozitivul este format dintr-un generator de impulsuri și unul sau mai multe fire (electrozi) care transmit semnalul către inimă. Este recomandat mai ales în cazuri grave de insuficiență cardiacă și aritmii.
Există mai multe tipuri de stimulatoare cardiace, inclusiv stimulatoare cardiace cu cameră unică, cu două camere și cu trei camere. Acestea se diferențiază prin numărul de camere ale inimii pe care le stimulează și sunt selectate în funcție de nevoile specifice ale pacientului. Prețul stimulatorului cardiac este de asemenea important, dar alegerea dispozitivului potrivit se face împreună cu medicul cardiolog.
Procesul de implantare a unui stimulator cardiac este un procedeu chirurgical minim invaziv. Dispozitivul este de obicei plasat sub piele în zona pieptului, iar firele sunt introduse prin venele care duc la inimă. Implantarea poate necesita anestezie locală sau generală, iar pacientul va trebui să respecte anumite măsuri de precauție în perioada de recuperare.
Cum îți afectează înaintarea în vârstă inima
Pe măsură ce înaintezi în vârstă, șansele de atac de cord cresc. Vârsta medie la care bărbații au primul atac de cord este de 65 de ani. Pentru femei, această vârstă este de 72 de ani. Menopauza scade cantitatea de estrogen din organism. Estrogenul este hormonul care ajută la menținerea arterelor flexibile, astfel că riscul de atac de cord crește odată ce estrogenul începe să scadă. Riscul crescut al atacului de cord este cel mai important mod în care vârsta îți poate afecta sănătatea inimii, dar nu este singurul:
• creșterea greutații corporale: după 50 de ani, metabolismul tău încetinește cu 30%. Un metabolism mai lent poate face dificilă menținerea unei greutăți sănătoase. Acest lucru poate crește riscul de rezistență la insulină, colesterol ridicat, hipertensiune arterială și obezitate, iar toate acestea cresc șansele de a suferi de boli de inimă.
• rigidizarea arterelor: pe măsură ce arterele îmbătrânesc, acestea devin mai rigide. Și mușchiul inimii se rigidizează, ceea ce face mai dificilă pomparea sângelui, mai ales atunci când faci exerciții fizice.
• creșterea tensiunii arteriale: tensiunea arterială ridicată întărește și deteriorează căptușeala interioară netedă a pereților arterelor dumneavoastră. Aceasta rigidizează vasele de sânge și crește șansele de a avea un blocaj.
• modificarea ritmului cardiac: o bătaie neregulată a inimii – numită și fibrilație atrială – este principala cauză a accidentului vascular cerebral la adulții în vârstă. Aceasta poate provoca formarea unui cheag de sânge în inimă. Dacă acel cheag se desprinde și ajunge la creier, ați putea suferi un accident vascular cerebral.
• efectele insomniei: îmbătrânirea duce adesea și la probleme de somn. Somnul insuficient poate crește rigiditatea arterelor și poate întări placa de colesterol, crescând riscul de boli de inimă.
• sindromul inimii frânte: este o durere temporară în piept sau dificultăți de respirație care afectează, de obicei, femeile după un eveniment foarte stresant, cum ar fi moartea unei persoane dragi, un divorț sau un diagnostic de sănătate sau o accidentare traumatizantă. Este foarte asemănător cu un atac de cord.
• risc mai mare de diabet: pe măsură ce estrogenul scade după menopauză, corpul nu mai folosește insulina la fel de bine ca înainte. Acest lucru crește șansele de a face diabet. În timp, nivelul ridicat de zahăr din sânge poate deteriora vasele de sânge și nervii care vă controlează inima.
• îngustarea vaselor de sânge: îmbătrânirea este unul dintre factorii de risc pentru ateroscleroză, Aceasta apare atunci când colesterolul, grăsimile și alte substanțe grase, cunoscute sub numele de placă, se acumulează pe pereții interiori ai arterelor dumneavoastră. Acest lucru restrânge fluxul de sânge către inimă.
• sensibilitate la sare: pe măsura înaintării în vârstă, organismul nu mai face față la fel de bine consumului de sare. Prea multă sare poate crește tensiunea arterială și poate duce la inflamații.
Cum îți menții inima sănătoasă
Bolile de inimă sunt una dintre principalele cauze de deces. Nu poți schimba unii factori de risc, cum ar fi istoricul familial, sexul la naștere sau vârsta. Dar poți lua alte măsuri pentru a reduce riscul de boli de inimă:
• nu fuma: unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face pentru inimă este să nu mai fumezi. Chiar dacă nu ești fumător, asigură-te că stai departe de fumatul pasiv. Substanțele chimice din tutun pot afecta inima și vasele de sânge. Fumul de țigară scade oxigenul din sânge, ceea ce crește tensiunea arterială și ritmul cardiac. Acest lucru se datorează faptului că inima trebuie să lucreze mai mult pentru a furniza suficient oxigen corpului și creierului. Există însă și vești bune. Riscul de boli de inimă începe să scadă în doar o zi de la renunțarea la fumat. După un an fără țigări, riscul de boli de inimă scade la aproximativ jumătate din cel al unui fumător. Indiferent cât timp sau cât de mult ai fumat, vei începe să culegi roadele imediat ce te vei lăsa de fumat.
• fă mișcare: cel puțin 30 până la 60 de minute de activitate zilnic. Activitatea fizică regulată, zilnică, poate reduce riscul de boli de inimă. Activitatea fizică te ajută să controlezi greutatea. De asemenea, scade șansele de a face alte afecțiuni care pot pune presiune asupra inimii. Printre acestea se numără tensiunea arterială ridicată, colesterolul ridicat și diabetul de tip 2. Chiar și reprizele mai scurte de activitate oferă beneficii pentru inimă. Activități cum ar fi grădinăritul, curățenia, urcatul scărilor și plimbarea câinelui, toate acestea contează. Nu trebuie să faci exerciții fizice intense pentru a beneficia de sănătate. Dar poți vedea beneficii mai mari dacă mărești intensitatea, durata și frecvența antrenamentelor.
• adoptă o dietă sănătoasă pentru inimă: o dietă sănătoasă poate ajuta la protejarea inimii, la îmbunătățirea tensiunii arteriale și a colesterolului și la scăderea riscului de diabet de tip 2. Un plan alimentar sănătos pentru inimă include: legume și fructe, fasole sau alte leguminoase, carne slabă și pește, alimente lactate cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi, cereale integrale, grăsimi sănătoase (uleiul de măsline și avocado). Consumă mai puțin din următoarele: sare sau mese cu conținut ridicat de sodiu, zahăr sau băuturi îndulcite, carbohidrați foarte rafinați, alcool, alimente foarte procesate (cărnurile procesate), grăsimi saturate (carne roșie, produse lactate cu grăsimi complete, ulei de palmier și ulei de cocos), grăsimile trans (alimente fast-food prăjite, chipsuri și produse de patiserie).
• menține o greutate sănătoasă: a fi supraponderal – mai ales în jurul mijlocului corpului – crește riscul de boli de inimă. Greutatea în plus poate duce la afecțiuni care cresc șansele de a face boli de inimă. Aceste afecțiuni includ tensiunea arterială ridicată, colesterolul ridicat și diabetul de tip 2. Circumferința taliei poate fi, de asemenea, un instrument util pentru a măsura câtă grăsime de pe burtă aveți. Riscul de boli de inimă este mai mare dacă măsurarea taliei este mai mare de: 101,6 cm pentru bărbați și 88,9 cm pentru femei. Chiar și o mică pierdere în greutate poate fi bună.
• dormi suficient: persoanele care nu dorm suficient au un risc mai mare de obezitate, tensiune arterială ridicată, atac de cord, diabet și depresie. Majoritatea adulților au nevoie de cel puțin șapte ore de somn în fiecare noapte. Copiii au de obicei nevoie de mai mult. Așadar, asigură-te că te odihnești suficient.
• gestionează stresul: stresul continuu poate juca un rol în creșterea tensiunii arteriale și a altor factori de risc pentru bolile de inimă. De asemenea, unii oameni fac față stresului în moduri nesănătoase. De exemplu, aceștia pot mânca prea mult, bea sau fuma. Printre tacticile sănătoase de gestionare a stresului se numără activitatea fizică, exercițiile de relaxare, conștientizarea, yoga și meditația.
• fă teste regulate de screening: tensiunea arterială ridicată și colesterolul ridicat pot afecta inima și vasele de sânge. Dar dacă nu faci controale pentru aceste afecțiuni, probabil că nu vei ști că le ai.
• ia măsuri pentru a preveni infecțiile: anumite infecții pot duce la probleme cardiace. De exemplu, bolile gingivale pot fi un factor de risc pentru bolile inimii și ale vaselor de sânge. Așadar, periază dinții și folosește ața dentară zilnic. Fă controale dentare regulate. Alte boli cauzate de infecții pot agrava problemele cardiace existente. Vaccinurile ajută la protecția împotriva bolilor infecțioase.
Este important să reții că mulți factori de risc ai afecțiunilor cardiovasculare pot fi preveniți. (P)