Reprezentanții Comisiei Naționale de Diabet a Ministerului Sănătății consideră un pas extrem de important atât pentru persoanele cu diabet, populația aflată la risc, dar și pentru comunitatea medicilor diabetologi adoptarea ordonanței de guvern 39/2023 pentru modificarea și completarea Legii privind prevenția și depistarea precoce a diabetului zaharat.
Înființarea și realizarea Registrului Național de Diabet Zaharat și Prediabet este unul din cele mai importante aspecte cuprinse în prezenta lege, acesta urmând să funcționeze ca o platformă electronică în proprietatea Ministerului Sănătății și administrarea Institutului Național de Sănătate Publică.
Va fi dezvoltat în scopul de a realiza înregistrarea datelor medicale ale pacienților cu prediabet și diabet zaharat într-o bază de date unică la nivel național, ce poate fi în interconexiune cu dosarul electronic de sănătate al pacientului din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate, în condițiile reglementate.
Fondurile necesare pentru proiectarea, realizarea, mentenanța și dezvoltarea permanentă a platformei electronice se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, din bugetul fondurilor externe nerambursabile sau din alte surse legal constituite.
Principalele modificări aduse legii prin ordonanța 39/2023 vizează:
1. Direcțiile principale de intervenție în funcție de istoria naturală a diabetului zaharat:
a) prevenția primordială a diabetului zaharat este adaptarea strategiilor în faza de toleranță normală la glucoză pentru a opri apariția factorilor de risc;
b) prevenția primară cuprinde totalitatea intervențiilor efectuate în scopul contracarării riscului de îmbolnăvire prin diabet zaharat;
c) prevenția secundară include strategiile care sunt realizate după ce diabetul zaharat a fost detectat, pentru a preveni sau întârzia dezvoltarea complicațiilor cronice ale bolii;
d) prevenția terțiară se realizează în stadiul în care s-au instalat deja complicații, cu scopul de a preveni progresia acestora.
2. Se înlocuiește „Program național de prevenție a diabetului” cu sintagma „Plan național de prevenție a diabetului zaharat”.
Planul va fi elaborat de o comisie interministerială datorită faptului că problemele de sănătate publică au caracter transsectorial, fiind influențate de mai mulți factori: socio-economici, educaționali, biologici, de mediu, stil de viață, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea și accesibilitatea serviciilor de sănătate. În acest fel, prin constituirea unei comisii interministeriale, se asigură cadrul administrativ pentru luarea celor mai bune decizii referitoare la măsurile necesare pentru adoptarea și menținerea de către populație a unui stil de viață sănătos.
3. Planul național de prevenție va cuprinde :
a) obiectivele generale și specifice;
b) beneficiarii și participanții la intervențiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, precum și drepturile și obligațiile acestora;
c) activitățile și serviciile acordate de participanții la intervențiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces;
d) modalitățile și procedurile de colaborare între participanții la realizarea intervențiilor adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces;
e) competențele și responsabilitățile participanților la intervențiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces;
f) indicatorii și rezultatele așteptate pe baza cărora se va realiza monitorizarea evoluției și măsurarea rezultatelor implementării Planului național de prevenție a diabetului zaharat;
g) responsabilitățile autorităților si instituțiilor publice cu atribuții în implementarea măsurilor de prevenire și depistare precoce a diabetului zaharat;
h) implicațiile bugetare și sursele de finanțare a intervențiilor adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces.
4. Măsurile care vor face obiectul prevenirii diabetului zaharat se înscriu în domeniul asistenței de sănătate publică. Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, abordarea multidisciplinară și intersectorială a problemelor din cadrul asistenței de sănătate publică și stabilirea unor parteneriate active cu autoritățile publice centrale și locale, precum și cu populația sunt două dintre principiile care stau la baza asistenței de sănătate publică.
Abordarea multisectorială a problemelor de sănătate publică este în concordanță și cu principiul „Sănătatea în toate politicile”, principiu în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și în cuprinsul Legii nr. 152/2020 privind organizarea și finanțarea serviciilor de promovare a sănătății și prevenire a îmbolnăvirilor și care urmărește integrarea aspectelor legate de sănătate în toate politicile relevante ale unei țări;
5. Prin proiectul de act normativ se reglementează faptul că în cadrul planului vor fi incluse programe, proiecte și activități, ca părți importante ale acestuia, pentru a îmbunătăți și clarifica modalitatea în care se vor pune în aplicare măsurile de prevenție și depistare precoce a diabetului zaharat.
6. Intervențiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, din cadrul Planului național de prevenție a diabetului zaharat sunt finanțate, după caz, de la bugetul de stat, prin bugetele autorităților şi instituțiilor publice cu responsabilități în realizarea acestuia, de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din donații și sponsorizări, precum și din alte surse legal constituite, potrivit legislației aplicabile.
7. Înființarea și realizarea Registrului Național de Diabet Zaharat și Prediabet
DE CE VECHEA LEGE A TREBUIT SĂ FIE MODIFICATĂ
Ținând cont că au fost parcurși deja 2 ani de la promulgarea Legii nr. 249/2020 și mai cu seama că în acest interval de timp toate structurile din domeniul sanitar au fost implicate cu prioritate în gestionarea pandemiei de COVID-19, ceea ce a întârziat luarea diverselor măsuri necesare gestionării afecțiunilor cronice, și în cazul acestei legi procesul de elaborare a normelor de aplicare a fost impactat, fapt care a condus la necesitatea reevaluării din perspectiva punerii în aplicare a reglementărilor.
În acest demers, în Planul Național de Prevenție a Diabetului Zaharat vor fi parte activă atât medicii diabetologi, alături de medici din toate specialitățile medicale care au rol în prevenția, depistarea și tratarea diabetului zaharat și prediabetului, precum și personalul acreditat care oferă servicii conexe actului medical, educație terapeutică, tratament farmacologic, dispozitive medicale și altele asemenea în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, președintele Comisiei Naționale de Diabet a Ministerului Sănătății a declarat că toate aceste prevederi implementate vor asigura o îmbunătățire considerabilă în managementul pacientului cu diabet, dar și în prevenția complicațiilor diabetului, precum și în rândul persoanelor care sunt diagnosticate cu prediabet.
„Noua Lege a Prevenției Diabetului Zaharat precum și Registrul National de Diabet și Prediabet – un obiectiv extrem de așteptat de medicii diabetologi de foarte mult timp – devin astfel instrumente importante care vin să completeze și să întărească politicile de sănătate publică existente în diabet. Probabil, suntem printre puținele țări din lume care au asemenea direcții de acțiune și implementare a măsurilor privind abordarea pacientului cu diabet zaharat, atât adult cât și copil”, a precizat conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian.
Dr. Anca Pantea Stoian a mai declarat că realizarea acestor prevederi reprezintă un efort comun realizat în ultimii ani de prof. univ. dr. Romulus Timar, președintele în exercițiu în perioada respectivă al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, de prof. univ. dr. Gabriela Roman, președintele Federației Române de Diabet, împreună cu toți colegii medici diabetologi din Comisia Națională de Diabet, precum și parlamentarii din comisiile de sănătate, cu sprijinul reprezentanților Ministerului Sănătății.