Printre cele mai comune afecțiuni ale gingiei se numără gingivita și parodontoza denumită și parodontită.
Care sunt diferențele dintre gingivită și parodontoză?
Gingivita (inflamația gingiilor) apare, de obicei, înainte de apariția parodontozei. Dar nu toate gingivitele duc la boala parodontală. O mare parte din populație suferă de gingivită la un moment dat în viața lor, iar simptomele sale nedureroase o fac ușor de ignorat. Însă, fără tratament, poate cauza probleme mai mari în cavitatea bucală.
Vestea bună este că puteți preveni sau stopa avansarea ei pur și simplu printr- o igienă dentară corespunzătoare și prin efectuarea de controale dentare regulate care au ca scop profilaxia dentară.
Ce se întâmplă mai exact cu gingiile mele când apare gingivita?
În stadiul incipient al gingivitei, bacteriile din placa bacteriană se acumulează, provocând inflamarea gingiilor și sângerarea cu ușurință în timpul periajului dentar. Deși gingiile pot fi iritate, dinții sunt încă bine implantați în alveolele lor. Putem spune că nu s-a produs nicio leziune serioasă și ireversibilă a osului sau a țesuturilor înconjurătoare în această etapă.
Când uitați să periați dinții zilnic, să folosiți ața, dușul bucal și să clătiți cu apă de gură, în jurul dinților se formează mereu o barieră lipicioasă de bacterii și resturi alimentare numită placă bacteriană. Aceste depuneri eliberează acizi care atacă smalțul dinților dumneavoastră și, bineînțeles, provoacă carii.
După un timp, placa bacteriană se întărește, transformându-se în tartru, care este prezent de-a lungul liniei gingiilor și îngreunează igiena zilnică completă a dinților și a gingiilor. Dacă nu se iau imediat măsuri, această depunere irită și inflamează gingiile, provocând astfel gingivita.
La o persoană cu parodontoză țesutul interior al gingiei și al osului se desprinde de dinți și formează buzunare. Aceste locașuri mici dintre dinți și gingii după fiecare masă adună resturi și conduc la infecții bacteriene. Sistemul imunitar al organismului începe să lupte împotriva bacteriilor pe măsură ce placa se răspândește și crește sub linia gingiei, dar inevitabil mai devreme sau mai târziu boala va progresa.
Toxinele – produse de bacteriile din placă, precum și de enzimele „bune” ale corpului implicate în combaterea infecțiilor – încep să descompună osul și țesutul conjunctiv care mențin dinții în poziție. Pe măsură ce boala progresează buzunarele se adâncesc, astfel că osul va rămâne fără suport gingival.
Când are loc acest lucru dinții nu mai sunt ancorați la locul lor, se slăbesc, iar în final are loc căderea dinților. Bolile gingiilor sunt principala cauză a pierderii dinților la adulți.
Ce factori cauzează gingivita?
Placa bacteriană este cauza principală a bolii gingiilor. Cu toate acestea și alți factori pot contribui. Aceștia includ:
- Modificările hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul sarcinii, pubertății, menopauzei și chiar a menstruației lunare. Acești factori fac gingiile mai sensibile, ceea ce facilitează dezvoltarea gingivitei.
- Bolile pot afecta starea gingiilor tale. Ne referim în special la boli precum cancerul sau HIV care interferează cu sistemul imunitar. Deoarece diabetul afectează capacitatea organismului de a utiliza zahărul din sânge, pacienții cu această boală prezintă un risc mai mare de a dezvolta infecții, inclusiv gingivita, boala parodontală și carii.
- Unele medicamente pot afecta sănătatea orală, deoarece unele reduc fluxul de salivă, care are un efect protector asupra dinților și gingiilor.
- Obiceiurile proaste, precum fumatul, contribuie la oxigenarea proastă a țesutului gingival.
- Lipsa zilnică de igienă orală.
- Istoric familial de boli dentare poate fi un factor care contribuie la dezvoltarea gingivitei.
Ce presupune consultația la medicul stomatolog?
În timpul unei examinări profesionale în cabinetul dentar medicul stomatolog verifică următoarele lucruri:
- Sângerarea gingiilor, umflarea, fermitatea și adâncimea buzunarului (spațiul dintre gingie și dinte; cu cât buzunarul este mai mare și mai adânc, cu atât boala este mai avansată)
- Mișcarea, sensibilitatea dinților și alinierea corectă a dinților
- Osul maxilarului, pentru a ajuta la detectarea deteriorării osului din jurul dinților
- Examinarea radiografiei dentare pentru a vizualiza starea rădăcinilor tuturor dinților.
Cum se tratează gingivita?
Variantele de tratament depind de stadiul bolii, de modul în care este posibil să fi răspuns la tratamentele anterioare și de starea ta generală de sănătate. Medicul poate opta pentru terapii nechirurgicale care controlează creșterea bacteriilor până la intervenții chirurgicale pentru refacerea țesuturilor de susținere.
Cel mai eficient pas în îngrijirea dinților și a gingiilor, pentru ameliorarea gingivitei, sunt detartrajul, airflow și periajul profesional.
Tratamentul gingivitei cu LASER
Tratamentul cu laser pentru gingivită este un tratament inovativ și non-invaziv care ajută la regenerarea țesutului gingival. În timpul procedurii buzunarul gingival este tratat cu laserul dentar pentru a elimina bacteriile dăunătoare din buzunarele parodontale și pentru a ajuta la stimularea vindecării.
Tratamentul cu laser în bolile gingiilor după igienizarea obișnuită și înaintea procedurilor de chirurgie orală și parodontală este eficient pentru că:
- elimină bacteriile din cavitatea bucală
- previne infecțiile orale
- decontaminarea cu laser este un proces lipsit de durere și minim invaziv. Vă recomandăm în mod special să profitați de avantajele acestei proceduri și ca metodă de profilaxie dentară.
Cum pot fi prevenite bolile gingivale?
Gingivita poate fi prevenită în aproape toate cazurile când se practică o igienă orală consecventă. Menținerea unui control corect constă și în igienizări profesionale de cel puțin două ori pe an.
Însă alte modificări ale stării de sănătate și ale stilului de viață pot reduce mult riscul de îmbolnăvire a gingiilor, de aceea recomandăm:
- Renunțați la fumat. Deși știm că fumatul este dăunător pentru inimă și plămâni, el poate dăuna dinților și gingiilor. Persoanele care fumează au de șapte ori mai multe șanse de a avea afecțiuni ale gingiilor decât nefumătorii, iar pe de altă parte, fumatul poate reduce șansele de succes ale unor tratamente.
- Reduceți stresul. Sursele de stres din viața pacienților pot îngreuna capacitatea sistemul imunitar al organismului să lupte împotriva infecțiilor.
- Mențineți întotdeauna o dietă echilibrată. Bacteriile din gură se hrănesc cu zaharuri și amidon din alimente, iar apoi eliberează acizii care atacă smalțul dinților. Obiceiurile de alimentație adecvată vă ajută sistemul imunitar să lupte împotriva infecțiilor.
- Optați pentru consumul de alimente bogate în antioxidanți – de exemplu cele care conțin vitamina E (uleiuri vegetale, nuci, legume cu frunze verzi) și vitamina C (fructe citrice, broccoli, cartofi) – va ajuta în susținerea sistemului imunitar și a țesuturilor deteriorate.
- Evitați strângerea și scrâșnirea dinților. Aceste acțiuni pot pune forță în exces asupra țesuturilor de susținere ale dinților. Dacă scrâșniți dinții pe parcusul nopții, anuntați medicul stomatolog.