Cercetătorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au publicat, la finalul lunii decembrie 2025, alături de un grup internațional mai larg, un studiu cu privire la utilizarea roboților în psihoterapia copiilor cu tulburări de spectru autist (ASD).
Publicat în una dintre revistele științifice de referință la nivel internațional – Science Robotics (https://www.science.org/doi/10.1126/scirobotics.adl2266) – studiul contribuie la cercetările inovatoare în domeniul tratamentelor psihoterapeutice și la integrarea tehnologiei în domeniul sănătății, în sensul direcției strategice asumate prin programul UBBMed.
„În țară, am introdus acest demers cu ani în urmă, inspirat de ideea, incipientă atunci și la nivel internațional, că dacă copiii cu ASD au o deschidere mare de interacțiune cu roboții, aceștia pot fi utilizați ca platforme prin care copiii cu ASD să învețe abilități sociale de care au nevoie pentru a interacționa social și a-și dezvolta o viață cât mai autonomă. În timp, am procedat metodic, cu studii din ce în ce mai complexe, bazate pe cercetare fundamentală, iar apoi pe cercetare aplicativă, culminând cu această publicație. Ideea principală care rezultă din această cercetare este că se pare că implicarea robotului poate menține angajamentul copilului în psihoterapie, ceea ce este fundamental atunci când psihoterapia este de durată (luni-ani) și se desfășoară intensiv (mai multe ședințe pe săptămână și mai multe ore într-o zi). Așadar, în demersul nostru tehnologia (aici roboții) nu înlocuiește psihoterapeutul uman, dar, așa cum sugerează aceste rezultate, ar putea deveni un instrument al acestuia pentru a-i ajuta pe copiii cu ASD să devină mai eficienți în interacțiunile umane și pentru a avea o viață cât mai autonomă. Pornind de la aceste rezultate optimiste, studiile noastre viitoare trebuie de acum să accentueze componenta aplicativă, pentru o concluzie ecologică cât mai clară în acest sens”, afirmă prof. univ. dr. psih. Daniel David, rectorul UBB și unul dintre autorii studiului.
Conf. univ. dr. Cristina Costescu adaugă la rândul ei că „un punct tare al cercetării este că are atât o componentă de eficiență (Studiul 1) – cum funcționează intervenția în condiții mai controlate, unde ședințele s-au derulat în unitatea de cercetare-clinică a UBB -, cât și una de eficacitate (Studiul 2), intervenția fiind evaluată exploratoriu direct în practică, în centre clinice-educaționale dedicate acestor copii”.
Așa cum este menționat și în articolul publicat, cercetarea a fost susținută de un grant european, în cadrul căruia au fost implicați mai mulți colegi din țară și străinătate și au fost realizate și publicate de-a lungul timpului mai multe studii clinice și/sau de inovații tehnologice.