Acum câţiva ani şedeam şi citeam o serie de lucrări destinate profesioniştilor implicaţi în asistarea naşterii. Trebuie să recunosc că începeam să aţipesc întrucât m-am apucat de citit imediat după ce am mâncat de prânz. Apoi, ceva ce un medic a spus m-a făcut să mă ridic dreaptă în scaun. Travaliul era bun pentru copii.
Luând în considerare tot cea ce auzisem de la femei, medici şi de la unele moaşe, nu m-am gândit niciodată că voi auzi asemenea cuvinte. Aatât de multă lume vorbeşte despre suferinţă fetală şi de pericolele naşterii pentru copil. Acest om îmi spunea că, în general, travaliul este foarte bun pentru copii.
În esenţă, rezumând, stressul travaliului este un stress bun. Când mama este în travaliu corpul ei produce hormoni care o ajută să facă faţă durerilor. În acelaşi timp, glandele suprarenale ale copilului sunt stimulate şi încep să producă nivele mari de catecolamine, care sunt hormonii de stress.
Potrivit specialiștilor, catecolaminele sunt aceiaşi hormoni pe care orice om îi produce ca răspuns sau ca reacţie la situaţii ameninţătoare de viaţă sau evenimente stresante. Acest răspuns fetal de stress are ca scop ajutarea copilului să facă faţă tranziţiei la viaţa din afara uterului. În mod specific, iată cum ajută aceşti hormoni pe nou-născut:
– ajută copilul să respire; hormonii determină creşterea nivelului de surfactant care este secretat în plămânii copilului cu scopul de a menţine plămânii expansionaţi, plini cu aer; când plămânii sunt menţinuţi deschişi copilul este ajutat să îşi elimine din plămâni lichidul fetal (care e prezent în plămâni în viaţa intrauterină)
– cresc fluxul de sânge spre copil – hormonii de stress ajută la trimiterea unei cantităţi mai mari de sânge spre creierul, inima şi rinichii copilului
– cresc aportul energetic spre copil – aceasta va ţine copilul satisfăcut până va putea fi pus pentru prima dată la sân
– facilitează ataşamentul mamă-copil – hormonii de stress crează o stare de alertă a nou-născutului în perioada imediat următoare naşterii; un copil mai alert atrage mai mult părinţii spre sine şi răspunde mai bine acestora
– cresc imunitatea – numărul de celule albe creşte atunci când se secretă hormoni adrenalieni de stress.
Studiile au arătat că anestezia epidurală nu afectează nivelul catecolaminelor dar există o diferenţă semnificativă între copiii născuţi vaginal şi cei născuţi prin operaţie cezariană planificată. Chiar dacă cezariana devine necesară în timpul travaliului, chiar dacă acest lucru devine necesar precoce în timpul travaliului, copilul produce mai multe catecolamine şi răspunde mai bine la viaţa extrauterină decât copilul născut prin operaţie cezariană programată înainte de începutul travaliului. Din acest motiv, mulţi medici întârzie operaţia cezariană electivă, atunci când este posibil, până după începerea travaliului.
După Robin Elise Weiss; Sursa: http://pregnancy.about.com/cs/laborbirth/a/aa042300a.htm / Baby Care Sibiu
foto: ziare.com