Instruirea muzicală se asociază cu variate îmbunătăţiri cognitive şi plasticitate pervazivă în creierul uman. Printre alte merite, se crede că instruirea muzicală îmbunătăţeşte fundamentele cognitive şi neuro-biologice ale procesării vorbirii, în mod special ascultarea în medii provocatoare precum un restaurant zgomotos. Mecanismele cerebrale care stau la baza unui astfel de potenţial avantaj legat de percepţia vorbirii nu sunt bine clarificate. Un studiu imagistic cerebral efectuat de Dr. DU Yi de la Institute of Psychology of the Chinese Academy of Sciences şi colaboratorul său Dr. Zatorre Robert de la Montréal Neurological Institute şi McGill University a arătat că instruirea muzicală poate ameliora perscepţia vorbirii în medii zgomotoase.
Studiul a analizat activitatea cerebrală măsurată de imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) la 15 muzicieni şi 15 non-muzicieni, toţi cu vârste de 21-22 ani pe măsură ce identificau silabe din vorbire într-un mediu cu nivele diferite de zgomot de fond. Muzicienii şi-au început pregătirea muzicală înainte de 7 ani şi aveau cel puţin 10 ani de instruire muzicală, exersau constant (minim de 3 ori pe săptămână) în ultimii 3 ani. Cele două grupuri nu au prezentat nici o diferenţă în ceea ce priveşte auzul, educaţia, memoria lucrativă auditivă şi coeficientul de inteligenţă non-verbal. Deşi au performat egal în mediu fără zgomot, muzicienii au fost mai buno în toate mediile zgomotoase. Această abilitate a fost asociată cu activarea crescută a lobului frontal inferior stâng şi regiunile auditive drepte în creierul muzicienilor. Analizele adiţionale au relevat căile neuronale asociate fonemelor care compun silabele, mult mai distincte în regiunile auditive bilaterale şi regiunile motorii frontale legate de producerea vorbirii în creierele muzicienilor comparativ cu ale celor care nu erau muzicieni. Mai mult, instruirea muzicală a întărit conectivitatea funcţională a reţelei auditiv-motorii ceea ce s-a asociat cu performanţe comportamentale mai bune. Deci instruirea muzicală asculte şi leagă urechea (sistemul auditiv) de buze/limbă (sistemul motor al vorbirii) astfel că indivizii pot auzi mai bine vorbirea. Aceasta nu doar lărgeşte înţelegerea noastră despre mecanismele neurale de la baza plasticităţii legate de instruirea muzicală dar sugerează un mare potenţial pentru programele de instruire muzicală în îndepărtarea dificultăţilor de percepţie a vorbirii observate la persoanele care îmbătrânesc sau la cele legate de afecţiuni auditive.
Articol: “Musical training sharpens and bonds ears and tongue to hear speech better” by Yi Du, Robert J. Zatorreb, PNAS.
(Surse: http://neurosciencenews.com/music-speech-processing-8106/ BABY CARE Sibiu)
De luat în seamă: Este cunoscut faptul că micuții care au istoric muzical se descurcă mai bine cu limbile străine, matematica și chiar la citit. Muzica dezvoltă și abilitățile motorii, care sunt foarte importante în etapele timpurii ale dezvoltării copiilor. Atunci când copiii învață muzică putem vedea o creștere semnificativă a IQ-ului lor, note mai mari la teste și o conectivitate a creierului mai mare. Chiar și ascultarea muzicii (nu studierea unui instrument sau cântatul) îmbunătățește circulația sângelui în emisfera stângă a creierului. Deci, lăsați-i pe cei mici să asculte câtă muzică își doresc. Lăsați-i să experimenteze cu diferite stiluri de muzică, ritmuri și trupe, astfel încât să își descopere muzica „fericită”.
Muzica bună calmează și relaxează vasele de sânge
Ascultarea muzicii preferate determină extinderea vaselor de sânge, creșterea fluxului sangvin și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, a constatat un studiu de la Universitatea din Maryland. Diametrul mediu al vaselor de sânge situate pe brațul superior al persoanelor din studiu a crescut cu 26% după ce acestea au ascultat o muzică veselă. O analiză separată care acoperă aproape 1.400 de pacienți cu boli de inimă a constatat că muzica a redus ritmul cardiac, tensiunea arterială și anxietatea.
Muzica vindecă
Muzica a fost folosită pentru a se vindeca de secole. Ascultarea muzicii stimulează producerea de către organism a unui anticorp numit imunoglobulină A care atacă virusurile și bacteriile. S-a constatat, de asemenea, că meloterapia poate ajuta în tratarea bolilor grave. Adolescenții supuși tratamentului cancerului care s-au alăturat unui program de meloterapie în timp ce erau spitalizați au dovedit abilități îmbunătățite de a rezista tratamentului și mai multă cooperare, în comparație cu grupurile care au primit alte forme de terapie. O muzică melodioasă ajută la reducerea durerii. Într-un studiu, adulții care s-au concentrat pe melodiile copilăriei în timp ce primeau șocuri electrice au resimțit durerea cu 17% mai puțin decât cei care nu ascultau muzică. De asemenea, pacienții cu Alzheimer cărora li s-au pus melodii relevante pentru ei, au comunicat mai eficient și chiar și-au reamintit anumite întâmplări pe care altfel nu le-au putut reproduce.
Muzica facilitează somnul
Specialiștii au această părere: cântecele de leagăn nu sunt doar pentru bebeluși. Ascultarea muzicii înainte de culcare te poate ajuta să adormi mai repede, să te trezești mai rar în timpul nopții și să te simți mai odihnit dimineața. Într-un studiu realizat în Taiwan, persoanele în vârstă cu probleme de somn care au ascultat 45 de minute de muzică lentă înainte de culcare au raportat o îmbunătățire cu 35% a duratei somnului și o stare mai bună pe tot parcursul zilei.
surse foto: Facebook, ziare.com