Se spune călaptele de lasânul mamei e… „leagănul copilăriei”
Alăptarea ajută la dezvoltarea mandibulei şi are multe alte beneficii – atât pentru mamă cât şi pentru copil – beneficii pe termen foarte îndelungat
Alăptarea este extrem de importantă pentru dezvoltarea normală a mandibulei, sănătatea dinţilor şi a căilor aeriene superioare. Există puţine lucruri în lumea cercetărilor pe tema nutriţiei care să aibă rezultate atât de concludente ca alăptarea. Dovezile sunt foarte puternice: alăptarea este legată de copii şi mame mai sănătoşi. Majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe beneficiile directe ale laptelui matern. Laptele matern are un profil unic de nutrienţi şi îşi schimbă continuu compoziţia pe măsură ce copilul este alăptat şi pe măsură ce copilul creşte. Bineînţeles, laptele matern conţine, de asemenea, organisme vii precum anticorpi şi enzime care îi conferă beneficii unice pe care formulele nu le pot copia. Mai puţină atenţie a fost acordată mecanismului porpriu-zis al alăptării şi beneficiilor sale. Adică modului în care copilul îşi utilizează mandibula, limba şi muşchii faciali pentru a suge şi diferenţele care pot să apară în dezvoltarea mandibulei copilului. Se pare că actul suptului necesită o coordonare foarte sofisticată a muşchilor şi mişcărilor mandibulei şi limbii copilului, mult diferite de cele care sunt necesare pentru a suge dintr-un biberon. Copiii fac efort pentru a suge la sân, efort pe care îl percepem adesea ca pe „oboseală la supt” atunci când bărbia copilului începe să tremure în timpul suptului. Suptul din biberon este o activitate mult mai pasivă, copilul nu trebuie să consume atât de multă energie pentru a determina curgerea laptelui. Muşchii utilizaţi şi mişcările fălcilor şi limbii sunt diferite la alăptare faţă de suptul biberonului ceea ce duce la diferenţe în dezvoltarea mandibulei. Unii din experţii din sănătate au suspectat timp îndleungat că alăptarea este extrem de importantă pentru dezvoltarea mandibulei, sănătatea dinţilor şi a căilor aeriene superioare. Dr. Brian Palmer a fost un avocat vocal al alăptării şi şi-a petrecut întreaga carieră asociind alăptarea de o mai bună sănătate a dinţilor şi chiar de reducerea problemelor de restricţie a căilor aeriene. Dovezile arată că sugarii alăptaţi au risc mai redus pentru sindromul de moarte subită a sugarului, de exemplu, iar dr. Palmer credea că aceasta s-ar datora parţial dezvoltării mai bune apalatului dur şi căilor aeriene. Cercetările au demonstrat că aceste diferneţe de dezvoltare a mandibulei în funcţie de tipul de supt de la vârsta de sugar se corelează, de asemenea, cu o sănătate dentară mai bună sau mai puţin bună. Într-un studiu cercetătorii au examinat peste 1000 de copii preşcolari şi au arătat că cei alăptaţi au avut risc mai mic pentru probeleme de aliniere a dinţilor sau înghesuirea dinţilor în gură. Un alt studiu a arătat că copiii în vârstă de 8 ani cu istoric familial de astm au risc mai mic de sforăit sau incidente de tip apnee în somn (oprirea respiraţiei în timpul somnului) dacă au fost alăptaţi. Studiul a controlat pentru greutatea copiilor deci greutatea nu a fost un factor de risc în acest studiu. Rezultatele pot fi explicate prin mai buna dezvoltare a mandibulei, apneea în somn fiind mai frecventă la cei care au palatul mai înalt şi mai îngust – o situaţie mai probabil să apaă la copiii alimentaţi cu biberonul sau la cei care se folosesc diverse tipuri de mameloane false, inclusiv suzete. De vreme ce laptele matern este clar învingătorul în nutriţia sugarului, toate organizaţiile majore de sănătate îl recomandă ca sursă preferată de harnă cel puţin pentru primele 6 luni de viaţă şi până după vârsta de 1 an, oricât mama şi copilul doresc. Cu toate acestea este la fel de important pentru copil să fie alăptat cât de des posibil mai degrabă decât să fie alimentat cu lapte matern muls şi oferit cu biberonul.
După Melinda Johnson
Sursa: http://health.usnews.com/…/breastfeeding-builds-a…/BABY CARE SIBIU
foto: Facebook