”Primul caz de variola maimuţei diagnosticat în România.Este vorba despre un bărbat în vârstă de 26 de ani din Bucureşti. Acesta a fost diagnosticat în cursul zilei de astăzi în urma investigaţiilor de laborator”, a transmis, luni, Ministrul Sănătăţii.
Autoritățile precizează că, în acest caz, boala a debutat în urmă cu 4 zile, iar pacientul s-a prezentat la spital în cursul nopţii precedente.
”Starea bărbatului este bună. Pacientul primeşte tratament simptomatic şi se află în izolare”, au anunțat reprezentanții Minsiterului Sănătății.
Acestia au explicat că, potrivit concluziilor anamnezei, rezultă că partenerul persoanei infectate a călătorit în ultima perioadă în mai multe ţări din Europa unde există numeroase cazuri de infecţie cu variola maimuţei.
***
Ghid OMS despre variola maimuței
Organizația Mondială a Sănătății a prezentat și un ghid cu întrebări și răspunsuri esențiale referitoare la „monkeypox”.
- Ce este variola maimuței?
Variola maimutei este o infecție virală rară, cu infectare umană accidentală, care apare, de obicei, și în principal în părțile împădurite din Africa Centrală și de Vest în urma contactului cu animalele. De asemenea, se poate răspândi de la persoană la persoană.
Este cauzată de virusul variolei maimuței, care aparține familiei ortopoxvirusului.
Există două tipuri de virusul variolei maimuței, cel din Africa de Vest și cel bazinul Congo (Africa Centrală). Deși tipul vest-african al virusului variolei maimuței duce uneori la boli grave la unele persoane, boala este de obicei auto-limitată.
Virusul raportat în regiune europeană este varianta vest-africană care este mortală pentru aproximativ 1 din 100 de persoane.
„În medie, 1% dintre cei infectați cu tipul vest-african și până la 10% dintre cei infectați cu virusul din bazinul Congo au decedat”, arată OMS.
- Cum a început această epidemie recentă?
Investigațiile sunt în curs de desfășurare, arată OMS. Cazurile sporadice de variola maimuței în țările europene în rândul călătorilor care se întorc din țările în care boala este endemică sunt bine cunoscute.
Cu toate acestea, multe dintre cazurile depistate în prezent în întreaga Europă nu au călătorit într-o zonă endemică.
Cele mai multe cazuri sunt depistate prin intermediul serviciilor de supraveghere a bolilor cu transmitere sexuală. Acest lucru este neobișnuit și sunt în curs de desfășurare investigații suplimentare pentru a determina sursa probabilă de infecție, ce evenimente ar fi putut contribui la amplificarea transmiterii și cum să se limiteze răspândirea ulterioară.