The Guardian: Noua Zeelandă anunță o serie de propuneri menite să interzică fumatul pentru generația următoare și pentru a-și de scopul propus- aclea de a deveni o țară liberă de fumat până în 2025.
Și totul este gândit deja în amănunt! Planurile includ majorarea treptată a vârstei legale de la care persoanele pot fuma și ar putea fi extinse la o interdicție completă a vânzării de produse din tutun pentru oricine născut după 2004, făcând practic fumatul ilegal pentru următoarea generație.
Țara are puțin peste 4 milioane de locuitori.
Alte măsuri analizate vizează, în special, reducerea semnificativă a nivelului de nicotină permis în produsele din tutun, interzicerea filtrelor, stabilirea unui preț minim pentru tutun și restricționarea vânzării țigărilor și produselor din tutun la anumite locații.
„Avem nevoie de o nouă abordare”, a declarat joi dr. Ayesha Verrall, secretar de stat în cadrul ministerului sănătății al Noii Zeelande, în conferința de presă în care au fost prezentate noile propuneri.
„În jur de 4.500 de neo-zeelandezi mor în fiecare an din cauza tutunului și trebuie să accelerăm procesul pentru a atinge obiectivul [de a fi o țară liberă de fumat până în 2025]. Măsurile obișnuite fără un program de control al tutunului nu ne vor duce acolo”, a spus oficialul, potrivit presei locale.
Măsurile au fost salutate de mai multe ONG-uri, reprezentanți ai societății civile și ai comunității maori care subliniază că fumatul este mai răspândit în rândul comunităților sărace.
„Tutunul este cel mai dăunător produs disponibil pentru consum din istorie și trebuie să fie eliminat treptat”, a afirmat într-un comunicat Lucy Elwood, director executiv al Cancer Society.
La rândul său, Shane Kawenata Bradbrook, activist pentru renunțarea la fumat în comunitățile maori, a anunțat că planul „va contribui la dispariția finală a produselor din tutun în această țară”.
„Pentru prea mult timp industria tutunului ne-a făcut poporul dependent, jupuindu-i de banii lor înainte de a-i îngropa în pământurile noastre”, a mai declarat activistul maori.
Totuși, ambițioasele planurile s-au lovit și de critici vizavi de posibile consecințe neintenționate precum falimentarea unor mici magazine și posibilitatea extinderii pieței negre.
Guvernul a admis că acesta reprezintă un risc în documentul în care și-a prezentat propunerile: „Dovezile arată că numărul și cantitatea produselor de tutun introduse ilegal în Noua Zeelandă a crescut substanțial în ultimii ani și grupuri infracționale organizate sunt implicate în operațiuni de contrabandă pe scară largă”.
ACT New Zeeland, un partid de dreapta din această țară, a subliniat că scăderea cantității de nicotină din produsele din tutun i-ar putea face pe fumători să fumeze mai mult.
Propunerile au declanșat și o dezbatere despre rolul statului în viețile oamenilor.
„Există un principiu filozofic potrivit căruia adulții pot să ia decizii pentru ei, în limite rezonabile”, a scris jurnalistul Alex Braae într-un editorial de opinie.
Fumatul cauzează un sfert din decesele provocate de cancer în Noua Zeelandă și în jur de 500.000 de locuitori ai acestei țări fumează zilnic.
Trebuie știut că efectele sunt cele mai resimțite în rândul comunității maori, populația indigenă a Noii Zeelande: 30% din femeile acestei comunități fumează zilnic, cea mai mare rată din această țară.
Cele mai multe decese în rândul femeilor maori sunt cauzate de cancer, în rândul bărbaților maori fiind a doua cauză a deceselor.
De luat în seamă:
Riscul de deces pentru fumătorii de peste 25 de țigări pe zi este de 20 de ori mai mare decât al nefumătorilor. Din momentul stabilirii diagnosticului, durata supraviețuirii pentru încă 5-10 ani a fost apreciată la 50%. În cazul persoanelor cu forme grave de BPOC (cu valorile VEMS sub 1 litru) șansele de supraviețuire sunt de 1-3 ani.
Fumatul de țigară de foi (trabuc, havană) este un factor de risc cunoscut în apariția certă a BPOC. Un studiu realizat printre bărbați cu vârsta cuprinsă între 30-85 de ani, fumători și nefumători de țigări de foi, în perioada 1971-1985 în SUA, evidențiază că, independent de alți factori de risc, fumatul activ de țigară de foi crește semnificativ riscul de îmbolnăvire prin BPOC (cu 45% mai mare).
În cazul femeilor fumătoare, se pare că riscul de a suferi de BPOC este mai mare și că există o vulnerabilitate mai mare la instalarea formelor severe de BPOC. În schimb răspunsul la medicația bronhodilatatoare este mai bun. Încetarea fumatului în BPOC are un pronunțat impact, scăzând rata exacerbărilor severe și riscul complicațiilor cardiovasculare. Abandonul fumatului este benefic în orice moment al evoluției bolii crescând calitatea vieții pacienților și reducând mortalitatea datorată BPOC.
Fumatul este recunoscut ca factor etiologic în dezvoltarea astmului în copilărie și, posibil, în debutul astmului la adult. Este știut că fumatul crește numărul celulelor inflamatorii prin mecanisme distincte. Acestea includ recrutarea de celule inflamatorii, alterarea subtipurilor celulare, intensificarea anumitor funcții celulare, eliberarea de mediatori pro-inflamatori.
Se consideră că femeile fumătoare care suferă de astm bronșic au un risc crescut al mortalității prin această boală comparativ cu bărbații. Coexistența bolilor ischemice cardio-vasculare ar favoriza aceasta.
Un grup de cercetători americani consideră că fumatul cauzează schimbări genetice legate de cancer deja după câteva minute de la inhalatul primului fum.
Conform celor mai recente statistici, în România fumatul omoară 33.000 de persoane pe an. Peste 70% dintre aceștia mor între 35 și 69 de ani.