Specialiștii dermato-venerologi și oncologi trag un semnal de alarmă că în România foarte multe persoane se prezintă la medic cu tumori cutanate în stadiu avansat. Diagnosticarea timpurie a melanomului îți poate salva viața!
Asociația Română pentru Cancere Rare a susținut webinarul Share Experience, cu tema Melanomul – tratament în echipă, iar speakeri au fost specialiști în sănătate din România – Violeta Astratinei, președinta Melanom România, Dr. Mara Mihai, medic primar dermatovenerologie și Dr. Raluca Patru, medic oncolog.
Melanomul este o formă de cancer de piele. Deși reprezintă mai puțin de 5% din toate cazurile de cancer de piele, melanomul este responsbil de majoritatea deceselor cauzate de cancerul cutanat.
De ce se amână controlul la medicul specialist și, prin urmare, vorbim în România despre diagnosticarea tardivă? Aflăm de la dr. Mara Mihai, medic primar dermato-venerologie că în cele mai multe cazuri persoanele nu realizau cât de gravă este acea leziune modificată. Recunoașterea leziunilor într-un moment timpuriu este esențială.
O persoană care dezvoltă melanom prezintă anumiți factori de risc: culoarea pielii (pielea deschisă la culoare e predispusă arsurilor solare și prezintă un risc mai mare de a dezvolta melanom), persoanele care au mai mult de 50 de alunițe pe corp sau persoanele care au alunițe cu caractere atipice, asimetrice sau colorate neomogen.
De asemenea, contează și istoricul din familie (dacă mama/tata sau altă rudă de sânge a avut un cancer de piele) sau chiar istoriul personal de melanom. „Aceștia sunt factori pe care nu putem să-i influențăm, dar putem sa modificăm un factor care crește foarte mult riscul de melanom: expunerea la radiațiile ultraviolete și aici vorbim și de solar, dar și de expunerea la soare. Expunerea intermitentă la soare este cea mai riscantă și crește riscul de melanom: de exemplu o vacanță la mare
după ce o bună perioadă de timp am lucrat de acasă sau de la birou și nu ne-am expus la soare. Nu se interzice expunerea la soare, ci aceasta trebuie să fie făcută în condiții de siguranță: folosim cremele de fotoprotecție (UVB și UVA), îmbrăcămintea care să acopere pielea, căutăm umbra ajutându-ne de pălării și umbrele, dar suntem atenți și la protecția ochilor„ recomandă dr. Mara Mihai, medic primar dermatovenerologie.
Cum recunoști o leziune suspectă și când să mergi la dermatolog?
Dr. Mara Mihai spune că trebuie să fim atenți la următoarele cinci aspecte ca să depistam din timp o leziune suspectă. Dacă ai observat oricare dintre aceste schimbări este foarte important să nu amâni un control la medicul dermatolog:
- ai o leziune, iar dacă trasezi axele longitudinal și transversal toate cele patru cadrane nu sunt simetrice;
- marginile neregulate sunt un semnal de alarmă;
- mai mult de două culori într-o leziune pot să fie un semnal de alarmă;
- diametrul leziunii este mai mare de 5 mm;
- dacă alunița s-a schimbat în culoare, dimensiune și a devenit asimetrică.
Cu ajutorul dermatoscopiei, medicul poate să pună un diagnostic corect. „Dermatoscopia nu e o simplă examinare cu lupa, ci un examen de microscopie realizat pe viu, fără substanțe de contrast care permite medicului să observe anumite elemente în alunițe, care nu se pot observa cu ochiul liber„ explică dr. Mara Mihai.
După ce medicul dermatolog constată că leziunea este suspectă, următorul pas este realizarea unei biopsii și, în urma unor investigații suplimentare se va face stadializarea tumorii, intervenția chirurgicală și urmarea unui tratament recomandat de specialist. Pentru că riscul de a dezvolta un alt cancer de piele în următorii doi ani este unul foarte ridicat, pacientul trebuie să efectueze cu regularitate controalele de rutină.
Atunci când pacientul ajunge la medicul oncolog, șansele de curabilitate sunt mult mai reduse, deoarece înseamnă că tumorile au fost depistate într-un stadiu avansat (stadiul 3 sau 4), avertizează dr. Raluca Pătru, medic oncolog. „În aceste situații, rolul esențial în managementul pacientului îl are oncologul. Cu cât avem o implicare mai mare a ganglionilor sau prezența de metastaze la distanță cu atât boala este într-un stadiu mai avansat. Supraviețuirea pacientului este mai scurtă, iar pentru stadiile 4 cu metastaze multiple supravițuirile la 5 ani scad sub 20%„ explică medicul oncolog.
Tratamentul specific oncologic se administrează cu două scopuri:
- Adjuvant, cu scopul de a preveni o recidivă după o intervenție chirurgicală
- În context metastatic când sunt leziuni inoperabile și atunci tratamentul are scopul de a opri boala din evoluție și a reduce dimensiunile tumorilor.
„Dacă ne referim la stadiile de boală unde tumora a fost excizată și e demonstrată prezența invaziei ganglionare sau în cazul metastazelor, tratamentele adjuvante recomandate sunt imunoterapia și terapiile țintite„ spune medicul oncolog care amintește că în România nu avem ghiduri, dar avem protocoale de prescriere a medicamentelor și de rambursare a acestor tratamente.
„Avem aprobate foarte multe tratamente adjuvante pe partea de tratamente sistemice. Imunoterapia e complet aprobată și rambursată în România. Mai sunt două combinații de teraii țintite care nu sunt rambursate momentan în România, dar aceste două variante sunt alternativele la o altă terapie inclusă deja în programul națonal„ aflăm de la medicul oncolog.
Dorica Dan,
„E important ca atunci când lucrezi într-o organizație de pacienți să incerci să înveți de la ceilalți. Pentru că trăim împreună, învățăm împreună. Iar proiectul nostru Share Experience tocmai asta și-a propus: să aducă împreună oameni care sunt implicați în diverse organizații de pacienți și să-și împărtășească experiența din aceste organizații. Suntem la al șaselea webinar și la fiecare a reieșit cât de importantă este colaborarea organizațiilor de pacienț cu medicii”, spune Dorica Dan președinta ARC Rare.
Seria de webinarii Share Experience este un proiect al Asociației Române de Cancere Rare, susținut de Novartis, Janssen și Pfizer și are ca scop schimbul de experiență între specialiști în sănătate din mai multe țări din Europa.