Raed Arafat cere public Legislativului să inițieze legea „care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”. Șeful DSU aduce în prim-plan, acum, în „ceasul al XIII-lea” un avertisment dur: rețelele de socializare reprezintă un „risc sistemic” în România, iar „răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”.
În ultima vreme s-au întâmplat cazuri nu „uluitoare”, ci terifiante, de-a dreptul în care mai toți protagoniștii sunt copii și adolescenți. Sunt cazuri care au lăsat în urmă durere, furie, încrâncenare și o societate care acum nu (prea) știe de unde să apuce calea spre revenirea la normalitate, spre ceea ce ar trebui să fie democrația în sens nobil nicidecum haotic, în vreme ce dezorientarea, ambițiile și… rețelele sociale „își fac de cap”.
Și… NU E BINE!
„Stăteam și reflectam, mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți: nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?
State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică.
Nu este vorba despre cenzură.
Este vorba despre protecție.
Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților.
Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod:
rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți.
Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități.
În același timp, rețelele sociale au devenit un spațiu favorabil pentru:
• cyberbullying,
• umilire publică și stigmatizare,
• presiune socială constantă,
• comparație toxică și validare artificială.
Pentru copii și adolescenți, aceste experiențe pot avea efecte profunde și de durată: anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanței școlare și afectarea dezvoltării emoționale.
A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică.
Protejarea copiilor și adolescenților nu limitează libertatea; o face posibilă pe termen lung.
Copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale.
De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare.
Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere.
Pentru binele copiilor și adolescenților. Pentru binele României”, a scris oficialul pe contul său de socializare.
La urma urmelor vorbim de… sănătatea unei generații…